VACANTA DE VIS LA GOVORA

In fiecare an, incerc sa asez o piatra la temelia unei vacante perfecte pe care sa o pot povesti candva nepotilor. Imaginea vacantei ideale se schimba odata cu noi, cu varsta noastra, cu felul nostru de a ne intelege pe noi insine. Cand suntem copii visam la excursii, boacane; cand suntem adolescenti asteptam vacanta ca pe o portita catre o poveste de dragoste sau aventura romantica; iar cand devenim maturi vrem de la vacanta tot ce am lasat in urma cu trecerea anilor: un pic de adrenalina, un pic de aventura, un pic din fabulos, un pic din orice, dar cel mai mult ne dorim o detasare de banal, de cotidian, de monotonia de zi cu zi. Anul acesta inainte de a pleca in vacanta vreau sa visez frumos: ce-ar fi sa-mi fac bagajele imaginare si sa ma urc in cel mai rapid avion inventat al companiei "pe aripile gandului" si sa aterizez pe strazile Govorei. Vreau sa vizitez acest oras incarcat de istorie, sa bat la pas toate aleile pietruite, vreau sa vad casele frumos ornate cu flori multicolore la ferestre. Vreau sa aud ciripitul pasarelelor, iar daca ridic ochii sa vad cerul de un albastru infinit. Cu siguranta o sa fie liniste, doar trecatori si turisti veseli o sa intalnesc pe strada.Vreau sa ma merg si sa ma indrept fara un tel anume catre un loc plin de istorie, de amintiri, de miresme si de ganduri. Ma simt coplesita de ceea ce vad in fata mea. Imi afund picioarele desculte in iarba moale si usor umezita de roua diminetii. Timpul se scurge usor ca printre picaturile de ploaie. Soarele dispare usor, ca intr-o mantie rosiatica si privesc apusul. Visez, visez si parca nu-mi vine sa ma desprind de acest colt parca "uitat de lume". Nimic nu-mi poate tulbura gandurile, timpul parca s-a oprit in loc si totul ma indeamna la relaxare, liniste si iubire. Cand o sa ma plictisesc de atmosfera aceasta boema o sa ma asez cumintica la o masa a unei cafenele si o sa savurez o inmiresmata si imbietoare cafea. Si cum ar fi sa inchei mica mea aventura in Govora decat sa dau un tur la cele mai frumoase lacasuri de cult; si, inchizand ochii sa ma trezesc in alte locuri minunate ale acestui oras incarcat de istorie. Dupa o astfel de calatorie minunata nu mai stiu care este realitatea: cea cotidiana plina de task-uri, trafic aglomerat sau treburi casnice sau cea in care am trait pentru sufletul meu.